Cartea Alinarii de Matt Haig este o carte ca o îmbrățișare, iar pentru mine a fost ca o îmbrățișare luuuuungă și bine venită într-un moment nu tocmai ok.
Daaar… să fac o mica paranteză – am început anul acest un obicei nou – și anume, nu-mi cumpăr cărți decât o dată la trei luni. Fac asta din două rațiuni:
- Mă ajută să nu-mi mai adun teanc de cărți începute pe noptieră. Cumpăram adesea cărți la impuls și s-a dovedit că poate nu erau cele mai bune alegeri făcute.
- Economisesc.
Întorcându-mă la Cartea Alinării, cred că am început să o citesc un pic greșit, o citeam în paralel cu alte cărți, iar asta m-a făcut să o pun pe locul doi. Fiind o carte care-ți spune verde în față anumite adevăruri, pe care probabil le știi dar poate sunt mai gre de acceptat, am ales întotdeauna o beletristică în detrimentul ei. Asta până într-o zi când mi-a fost greu să mă ridic din pat. Să mă urnesc să fac ceva din ce mi-am propus pe to do list-ul zilei respective. În timp ce eram în mintea mea anxioasă am întors privirea către noptieră și am (re)găsit-o.
Ce mi-a plăcut la Cartea Alinării a fost că nu e o carte care are un subiect anume și este dezbătut de-a lungul a 240 de pagini. Este o carte care abordează idei despre cum ar trebui să ajungem să ne acordăm mai multă importanță nouă înșine, la rețete, la mantre de spus zilnic. Practic, pe scurt. Despre cum viața e ok, așa cum e ea.
Este a treia carte de la Matt Haig pe care o citesc și o spun cu mâna pe inimă, este favorita mea. Nu știu de ce – poate că simt că autorul empatizează cu mine, poate că spune niște adevăruri așa cum le-am mai gândit și eu. Ori pur și simplu pentru că nu mă simt singură. Cine știe?
Mi-a plăcut atât de mult încât la un moment dat îmi venea să-mi pun sticky notes pe fiecare pagină pentru a marca citate sau pasaje care-mi plac. Ar fi fost un dezastru acest lucru. Las totuși mai jos niște gânduri care mi-au plăcut un pic prea mult:
„Emoțiile sunt ca vremea. Se schimbă și se modifică. Norii pot părea nemișcați ca pietrele. Ne uităm la ei și nu obzservăm nicio schimbare. Și totuși, ei se mișcă mereu.”
„Cuvintele nu cuprind, ele eliberează.”
„Să cauți continuu sensul vieții e ca și când ai căuta sensul pâinii prăjite. Uneori e mai bine să mânânci pur și simplu pâinea prăjită.”
„Nu este un cuvânt bun. Îți menține sănătatea mintală.”
„Incertitudinea este cauza anxietății, dar și o soluție pentru ea. Când totul e incert, totul e speranță. Totul este ambiguu. Totul este posibil. Existăm pe o monedă care se învârte. Nu putem prezice cum va ateriza, dar putem să ne bucurăm de strălucirea ei în timp ce se rotește.”
