Trăim așa niște vremuri în care am face bine să stăm în casă, cu ai noștri. Vremurile astea aduc și doritul „lucrat de acasă”. Dacă la birou, în pauze, ieșeam pe terasă… acasă, în pauză mai citesc câte ceva. Din cărțile alea începute și abandonate pe noptieră.

Zilele astea am reușit să termin „Iarna crimelor perfecte” a lui Tony Mott.